GHEORGHE ZAMFIR (n. 6 aprilie 1941, GĂEȘTI, JUDEȚUL DÂMBOVIȚA) este un naist virtuoz și compozitor român. Exprimându-se artistic printr-un instrument aproape uitat (naiul, numit și „fluierul lui PAN”), reușește să cucerească aplauzele întregii planete. Modifică forma, construcția și tehnica naiului - culminând cu „GIGANTUL”, având 42 de tuburi, 1,35 m înălțime și 1,2 m lățime – astfel lărgindu-i considerabil paleta de interpretare. Introduce naiul în toate stilurile și genurile muzicale, revoluționând sunetul la scară universală și aducând naiul în atenția publicului modern. În 1955 se înscrie la „Școala de muzică nr. 1” din București (astăzi Liceul de Muzică „DINU LIPATTI”), cu intenția de a studia acordeonul, dar este acceptat la clasa de nai a profesorului FĂNICĂ LUCA, unde demonstrează o abilitate extraordinară pentru acest instrument. În 1961, după bacalaureat, se înscrie la Conservatorul de Muzică „CIPRIAN PORUMBESCU” din BUCUREȘTI, pe care îl absolvă cu o dublă specializare, în „PEDAGOGIE” (1966) și în „DIRIJORAT pentru COR și ORCHESTRA” (1968). Pe lângă prestigioasa carieră de muzician, se manifestă ca artist și în domeniul literar și al artelor plastice, publicând versuri, eseuri și o carte autobiografică și expunând picturi proprii în țară și în străinătate. (NOTA. Dacă ați „scăpat” ceva care ar fi putut satisface curiozitatea Dvs, sau nu ati auzit fondul sonor la vizualizare, atunci puteți descărca de aici: https://www.nicepps.ro/utilizator-is-8780.html)