Multumesc pentru felicitari. Muzica e adanca, incarcata de semnificatii, iar mesajul transmis e intr-adevar profund. Ma bucur sincer daca mai exista persoane care au aceeasi parere...
La cei 50 de ani ai mei pot spune ca am gustat di flower power si din musica psihedelica a lui Cyd Barrett , cel care a creat Pink Floyd...Musica . Multumesc pentru raspuns , apreciez.
Am ales aceasta prezentare simbolica pentru a-mi exprima ultimele ganduri... Multumesc tuturor pentru lectia de viata oferita pe acest site. M-am convins definitiv ca nu exista nicio diferenta intre mediul virtual si realitatea inconjuratoare... Si eram aici tocmai pentru ca voiam sa "evadez"! Daca esti diferit, daca esti altfel, vei fi imediat "sfasiat". Daca indraznesti sa spui deschis ce gandesti, sa fii tu insuti/insati fara a te teme de judecata celorlalti, vei fi aspru condamnat. Numai ca eu am coloana vertebrala... Pietrele si mocirla cu care s-a aruncat in mine, de-a lungul vietii, nu m-au ingenunchiat... ci m-au intarit. Sunt un om liber, care nu se mai teme de nimeni si nimic pe aceasta lume... Pentru ca a trecut deja prin toate durerile. In niciun caz nu se mai teme de a fi el insusi sau de judecata celorlalti pentru ca indrazneste sa fie el insusi.
Inca o data, am constatat, de fapt, ce inseamna oamenii... Chiar si aici, in mediul virtual, unde toti poarta cate o masca menita sa-i ascunda... Paradoxal, eu am fost printre cei mai sinceri, caci "no name" e totusi mai real decat pseudonimele dvs. Acelea nu sunt, de fapt, nume... Din pacate, chiar si aici m-am confruntat cu toata gama de "calitati" ale rasei umane... de care sunt prea satula... Femeile sar si te sfasie, atunci cand nu te inteleg... cand le depaseste ceva... Nu au puterea de a privi in adancuri. Si nu accepta sa fii altfel decat ele... Barbatii se distreaza exact cat le convine... nicio secunda mai mult sau mai putin. Apoi, cu aceeasi lasitate din viata de zi cu zi, intorc spatele si dispar. Eu sunt un om extrem de corect... Pentru mine, notiunile de barfa, invidie, rautate, lasitate, disimulare sunt complet straine. Imi pare rau. Am suportat prea destul toate astea in viata reala, ca sa le mai tolerez chiar si in mediul virtual, unde singurul scop ramane totusi petrecerea timpului intr-un mod reconfortant, util si placut. Asa ca am ales sa nu-mi mai consum energia in polemici inutile. Imi doresc doar sa am intelepciunea si norocul sa descopar locuri reale sau virtuale unde sa pot fi eu insami, unde libertatea de exprimare sa fie un drept universal acceptat al fiintei umane. Unde e o bucurie sa fii diferit, ca sa poti invata atatea de la ceilalti... Unde nimeni nu se pretinde mai presus de ceilalti, ca sa-ti impuna ce sa gandesti, cum sa te exprimi, ce ar trebui sa faci... E sub demnitatea umana.
Da, am primit si eu o lectie de viata... chiar si la varsta mea de 34 de ani. Pe viitor, voi alege sa-mi exprim opiniile in cercuri mai restranse, cautand persoane care sa ma aprecieze exact pentru ceea ce sunt... Persoane care imi impartasesc gandurile, ideile, principiile, interesele, pasiunile... si, bineinteles, umorul. Care, oricat de aspru condamnat ar fi fost aici, ramane totusi o cale de a-ti insenina zilele... Nu ma voi mai irosi in zadar, explicandu-le celorlalti de ce sunt astfel, ce drepturi am... sau ar trebui sa am. E un consum inutil de energie, care nu duce nicaieri.
Aceasta prezentare pe care am ales-o ca sa-mi exprim mesajul final spune, de fapt, povestea vietii mele. Atat piesa folosita, cat si mesajul prezentarii sunt de o profunzime adanca. Pe viitor, voi alege sa imi petrec timpul numai cu persoane care pot intelege fiecare vers, fiecare imagine, fiecare nuanta a sa... E un test foarte bun.
Asa ca... adio, prieteni... si dusmani. :)) Multumesc tuturor pentru clipele frumoase oferite aici. Si imi cer scuze pentru ca v-am tulburat universul liniar.
no name nu a avut nume... dar a avut curajul de a-si smulge toate mastile de pe fata. Ca si in viata, de fapt... Cu singura diferenta ca acolo am chip si nume... si numar. :D Dar sunt judecata la fel. Aici, nimeni nu e el insusi... si nimeni nu e ce pare a fi. Iar daca exista cu adevarat rezonanta, cei ca mine ar trebui sa atraga spre ei persoane asemanatoare, in esenta... Nu mi s-a prea intamplat asa ceva, poate si pentru ca aceste persoane sunt extrem de rare... De asta nu mai cred in nimeni si in nimic. Multumesc pentru aceasta confirmare...
Pentru putea adauga comentarii trebuie sa te autentifici.
Lumea noastra
Avem peste 30800 prezentari PowerPoint (format pps, pptx sau ppt, ppsx) primite de la 1081 de persoane. Prezentarile sunt grupate in 29 de categorii.
Comentarii (5)
gheorghe / gheorghe a / Gyorgos
Exceptionala imbinare de sunet si culoare , FELICITARI . Handful of Rain , Gutter Ballet...super albume Savatage.
no name / steaua fara nume / Alexandra D / o femeie / no kidding / nostradamus / Loredana / cat woman
Multumesc pentru felicitari. Muzica e adanca, incarcata de semnificatii, iar mesajul transmis e intr-adevar profund. Ma bucur sincer daca mai exista persoane care au aceeasi parere...
gheorghe / gheorghe a / Gyorgos
La cei 50 de ani ai mei pot spune ca am gustat di flower power si din musica psihedelica a lui Cyd Barrett , cel care a creat Pink Floyd...Musica . Multumesc pentru raspuns , apreciez.
Chris
Cunoscatorii stiu de ce, nu? :)
no name / steaua fara nume / Alexandra D / o femeie / no kidding / nostradamus / Loredana / cat woman
Am ales aceasta prezentare simbolica pentru a-mi exprima ultimele ganduri...
Multumesc tuturor pentru lectia de viata oferita pe acest site.
M-am convins definitiv ca nu exista nicio diferenta intre mediul virtual si realitatea inconjuratoare... Si eram aici tocmai pentru ca voiam sa "evadez"!
Daca esti diferit, daca esti altfel, vei fi imediat "sfasiat".
Daca indraznesti sa spui deschis ce gandesti, sa fii tu insuti/insati fara a te teme de judecata celorlalti, vei fi aspru condamnat.
Numai ca eu am coloana vertebrala... Pietrele si mocirla cu care s-a aruncat in mine, de-a lungul vietii, nu m-au ingenunchiat... ci m-au intarit.
Sunt un om liber, care nu se mai teme de nimeni si nimic pe aceasta lume... Pentru ca a trecut deja prin toate durerile.
In niciun caz nu se mai teme de a fi el insusi sau de judecata celorlalti pentru ca indrazneste sa fie el insusi.
Inca o data, am constatat, de fapt, ce inseamna oamenii...
Chiar si aici, in mediul virtual, unde toti poarta cate o masca menita sa-i ascunda...
Paradoxal, eu am fost printre cei mai sinceri, caci "no name" e totusi mai real decat pseudonimele dvs. Acelea nu sunt, de fapt, nume...
Din pacate, chiar si aici m-am confruntat cu toata gama de "calitati" ale rasei umane... de care sunt prea satula...
Femeile sar si te sfasie, atunci cand nu te inteleg... cand le depaseste ceva... Nu au puterea de a privi in adancuri. Si nu accepta sa fii altfel decat ele...
Barbatii se distreaza exact cat le convine... nicio secunda mai mult sau mai putin. Apoi, cu aceeasi lasitate din viata de zi cu zi, intorc spatele si dispar.
Eu sunt un om extrem de corect... Pentru mine, notiunile de barfa, invidie, rautate, lasitate, disimulare sunt complet straine.
Imi pare rau. Am suportat prea destul toate astea in viata reala, ca sa le mai tolerez chiar si in mediul virtual, unde singurul scop ramane totusi petrecerea timpului intr-un mod reconfortant, util si placut.
Asa ca am ales sa nu-mi mai consum energia in polemici inutile.
Imi doresc doar sa am intelepciunea si norocul sa descopar locuri reale sau virtuale unde sa pot fi eu insami, unde libertatea de exprimare sa fie un drept universal acceptat al fiintei umane.
Unde e o bucurie sa fii diferit, ca sa poti invata atatea de la ceilalti...
Unde nimeni nu se pretinde mai presus de ceilalti, ca sa-ti impuna ce sa gandesti, cum sa te exprimi, ce ar trebui sa faci... E sub demnitatea umana.
Da, am primit si eu o lectie de viata... chiar si la varsta mea de 34 de ani.
Pe viitor, voi alege sa-mi exprim opiniile in cercuri mai restranse, cautand persoane care sa ma aprecieze exact pentru ceea ce sunt... Persoane care imi impartasesc gandurile, ideile, principiile, interesele, pasiunile... si, bineinteles, umorul.
Care, oricat de aspru condamnat ar fi fost aici, ramane totusi o cale de a-ti insenina zilele...
Nu ma voi mai irosi in zadar, explicandu-le celorlalti de ce sunt astfel, ce drepturi am... sau ar trebui sa am. E un consum inutil de energie, care nu duce nicaieri.
Aceasta prezentare pe care am ales-o ca sa-mi exprim mesajul final spune, de fapt, povestea vietii mele.
Atat piesa folosita, cat si mesajul prezentarii sunt de o profunzime adanca.
Pe viitor, voi alege sa imi petrec timpul numai cu persoane care pot intelege fiecare vers, fiecare imagine, fiecare nuanta a sa... E un test foarte bun.
Asa ca... adio, prieteni... si dusmani. :))
Multumesc tuturor pentru clipele frumoase oferite aici.
Si imi cer scuze pentru ca v-am tulburat universul liniar.
no name nu a avut nume... dar a avut curajul de a-si smulge toate mastile de pe fata.
Ca si in viata, de fapt...
Cu singura diferenta ca acolo am chip si nume... si numar. :D
Dar sunt judecata la fel.
Aici, nimeni nu e el insusi... si nimeni nu e ce pare a fi.
Iar daca exista cu adevarat rezonanta, cei ca mine ar trebui sa atraga spre ei persoane asemanatoare, in esenta...
Nu mi s-a prea intamplat asa ceva, poate si pentru ca aceste persoane sunt extrem de rare...
De asta nu mai cred in nimeni si in nimic.
Multumesc pentru aceasta confirmare...