“Alb, Sufletu-mi e-n pace, Nu-mi mai este greu, Chiar de te-ai întoarce, Nu te-aş mai vrea eu!” Iarna aceasta de basm, cu o zăpadă diamantină, cu fulgi care ţes imagini de vis, cu toată atmosfera ei magică, mi-a cuprins sufletul cu farmecul şi misterul ei, cu o dulce melancolie şi visare şi mi-a adus fiorul inspiraţiei, pentru realizarea acestei prezentări! Melodia lui Adamo, preferatul multora din vremea adolescenţei noastre, cred că îi vine ca o mănuşă, completându-se de minune, imagini, versuri şi muzică, ca într-o îmbrăţişare a fulgilor de nea! Sper să vă placă şi să vă bucure! Iar dvs., doamna Geta, să ştiţi că nu am uitat de promisiunea făcută la ultimul comentariu! Aşadar, după cum vedeţi, fiindcă îmi iubiţi poeziile, şi de fiecare dată, la o prezentare de-a mea îmi veniţi în întâmpinare într-un mod special, cu un cuvânt bun, cu o apreciere caldă, dovedind delicateţe şi sensibilitate, acum, vreau şi eu să vă mulţumesc în felul meu, dedicându-vă cu tot dragul noua mea prezentare! Cu cele mai alese gânduri, Teodora Buiţă