La mănăstire
8 aprecieri
Pentru a aprecia si/sau adauga la favorite prezentarea, trebuie sa fii autentificat.
„Am devenit un gânditor creştin când mi-am dat seama că fără revelaţie, fără asistenţă divină, nu pot şti nici cine sunt, nici ce este lumea, nici dacă are vreun sens sau nu, nici dacă eu am vreun sens sau nu. Nu pot şti de unul singur, când mi-am dat seama că fără Dumnezeu nu poţi cunoaşte sensul existenţei umane şi universale. Poarta spre Dumnezeu este credinţa, iar forma prin care se intră la Dumnezeu e rugăciunea. Rugăciunea e singura manifestare a omului prin care acesta poate lua contact cu Dumnezeu.” - Petre Ţuţea Rememorând trăirile speciale avute în mănăstirile din Bucovina... Cu cele mai alese sentimente, Teodora Buiţă
Vizualizari: 1985 in total, 0 pe zi
Descarcari: 205 in total, 0 pe zi
Comentarii (6)
Balas Adriana
O prezentare minunata care datorită frumuseții versurilor te indeamna la revizionarea ei pentru aprofundare si meditație. O frumoasa poezie -rugaciune, un tablou al întâlnirii dintre suflet si Creatorul sau. Felicitări!
"Fără Dumnezeu, omul rămâne un biet animal raţional şi vorbitor, care vine de nicăieri, şi merge spre nicăieri." Petre Țuțea
Balas Adriana
Teodora Buiţă
Vă mulţumesc, d-na Adriana, pentru vizualizare, felicitări, notare şi comentariul deosebit, încărcat de sensibilitate, care m-a emoţionat!
Fotografiile din prezentare le-am făcut la mănăstirile din Bucovina (Moldoviţa, Suceviţa, Putna, Voroneţ, Gura Humor), pe care le-am vizitat în acest an, împreună cu o parte din grupul autorilor de pps. Sentimentul trăit a fost copleşitor, greu de redat în cuvinte, deşi am încercat să transmit prin versuri trăirile şi emoţiile avute în acele momente de înălţare spirituală, nu am reuşit să cuprind totul...!
Referitor la rugăciune, mi-au plăcut mult cele spuse de C-tin Dulcan: „Rugăciunea e o realitate fizică, e un fel anume de a vorbi cu universul. Am testat eu însumi asta, de nenumărate ori, şi am rămas înfiorat văzând că poţi obţine un răspuns. Prin rugăciune, realitatea din jur se transfigurează, aducem la noi lumina din univers.”
Cu preţuire, Teodora Buiţă
Teodor Gorunescu
Minunate amintiri mi-a trezit vizionarea acestei diaporame,
caci imaginile imi erau inca proaspete in minte.
Iar poezia-rugaciune, cum foarte inspirata a spus doamna de mai sus,
impreuna cu melodia sacra ce o insoteste, te face sa te simti ca facand parte din eveniment si nu ca privitor pe un monitor.
Cu stima,
T Gorunescu
Averio (V.I.)
M-am simtit parte din intreaga poveste, gindita ca o rugaciune adusa Tatalui Ceresc, cu ati mai mult cu cit imaginile imi trezesc dragi amintiri.
Felicitari, cu drag.
Doamne ajuta! Tie, celor dragi tie, precum si tuturor celor care vizioneaza prezentarea ta.
Teodora Buiţă
Mulţumesc, dl. Teodor, pentru vizualizare şi comentariul lăsat, pe care l-am citit cu deosebită emoţie! Eu cred că, într-un fel, este normal să vă simţiţi ca „făcând parte din eveniment”, din moment ce şi dvs. aţi fost acolo, în Bucovina, cu întregul grup, păşind cu sfială şi smerenie, în acele lăcaşuri încărcate de sfinţenie!
Aşa cum i-am mărturisit şi d-nei Adriana, este foarte greu să descrii în cuvinte, cu atât mai mult în versuri, avalanşa de gânduri, de sentimente, toate acele trăiri cu totul speciale ale sufletului la întâlnirea cu miracolul, cu sacrul. Şi apoi starea aceea de pace, de bine, de linişte, când îţi simţi sufletul scăldat într-o lumină nepământeană, este destul de greu s-o compari cu ceva anume. Eventual, poate, cu ceea ce simte bebeluşul aflat în pântecul mamei, fiind iubit, protejat, ocrotit de tot ce înseamnă tentaţii şi pericole exterioare...
Şi fiindcă am dorit să prezint trăirile unui om simplu, copleşit şi tulburat de ceea ce a simţit, fiind vorba de o poezie concepută ca o rugăciune, versurile le-am realizat în stilul poeziilor populare, simple, aşa cum sunt şi rugăciunile.
Cu stimă şi aleasă consideraţie,
Teodora Buiţă
Teodora Buiţă
Mulţumesc, dragă Veronica, pentru că mi-ai fost alături şi aici, ca şi acolo, la mănăstirile din Bucovina, când am trăit cu adâncă emoţie, miracolul unei revelaţii sfinte!
Dovadă stă fotografia pe care mi-ai făcut-o, în timp ce mă rugam... Deşi nu ai dorit să-ţi trec numele pe ea, va rămâne o amintire dragă, un dar preţios, pentru care îţi mulţumesc din suflet!
Dumnezeu să nă ocrotească pe toţi!
Cu mult drag,
Teodora Buiţă