O poveste țesută cu fir de mister. Vila George Sebastian din Hammamet, Tunisia, un loc cu valoare simbolică pentru români.
„George Sebastian a intrat în legenda Hammametului. Și ceva din spiritul lui s-a înveșnicit aici prin plăsmuirea de vis a casei de pe malul mării. Despre aceasta tunisienii scriu negru pe alb în pliantele consacrate Centrului Cultural Internațional Hammamet, că «Vila Sebastian este o capodoperă a arhitecturii tradiționale tunisiene, cunoscută în lume ca una din cele mai frumoase construcții de acest fel de pe țărmurile Mediteranei». Fiul risipitor al României, aventurier, cum a fost calificat, George Sebastian a rămas în amintirea urmașilor ca un om subțire, cu gust rafinat. Arhitectul de origine română s-a consacrat drept un dăruitor. A lăsat semenilor o operă nemuritoare. Prin aceasta a presărat pentru eternitate pe pământurile cartaginezilor pulbere din duhul și simțirea obârșiilor românești.” („La gurile Africii” - Grigore Ilisei) Impresionată de povestea de viață țesută cu fir de mister a arhitectului român George Sebastian și a vilei sale de vis din Hammamet, Tunisia, despre care am aflat în cartea „La gurile Africii” a talentatului scriitor și jurnalist Grigore Ilisei, un intelectual de marcă al culturii române contemporane, care în scrierile domniei sale a conturat „pagini de o frumuseţe desăvârşită în spaţiul literar românesc”, m-am hotărât să v-o împărtășesc și dvs., realizând această prezentare, cu speranța că voi reuși să vă transmit măcar puțin din frumosul și emoția care m-au copleșit pe mine! Adresez totodată, calde mulțumiri, d-lui Grigore Ilisei, deoarece mi-a permis să copii povestea din carte, la fel și alte citate, pe care le-am inclus în prezentare! Cu prețuire, Teodora Buiță
Comentarii (9)
Helmut Guertler
Surpriza, mare, mare surpriza ! Intradevar o "Poveste tesuta cu fir de mister".
Teodora te-ai intrecut pe tine. Obisnuit cu versurile tale neintrecute am fost intradevar surprins de acest pps. Doar poezia de inceput (deosebit de frumoasa) te-a caracterizat, in rest ?
Am vazut de mai multe ori pps-ul si de fiecare data descopeream ceva nou.Tunesia, Hammametul, vila George Sebastian, splendid totul. Felul de prezentare, descrierea, si nu la urma melodia Song From A Secret Garden care´i mareste misterul , ne stiind la urma urmelor daca totul este doar o poveste sau realitate.
Am fost atat de fascinat incat vrand sa stiu mai multe am cautat in internet. In limba German n-am gasit decat ca in Hammamed se afla (demn de vizitat printre altele) un "Centru Cultural International" in vila George Sebastian.Atata doar.
Teodora mi-ai facut o mare bucurie pentru care-ti multumesc.
Cine stie, poate gasesc ceva despre " La gurile Africii"
Cu deosebita stima,
Servus, Helmut
Adrian TOIA
Superb pps !!!
Teodora ne invită într-o călătorie poetică, la porțile și dincolo de porțile misterelor de pe tărmurile și din deșerturile tunisiene...
Teodora ne introduce treptat, ca un ghid pasionat, în atmosfera locurilor, ceea ce desigur a însemnat multe zile și nopți de documentare, mai ales pentru imaginile extraordinare...
Oricât de ocupați suntem fiecare cu activitățile, proiectele și pps-urile noastre, trebuie să ne oprim și să găsim timpul de a privi și citi povestea care ne-o spune Teodora, fermecată și ea, de ce a descoperit...
Pentru ea și pentru noi, privilegiații de pe acest site, care avem ocaazia de a călători astfel în Tunisia, în locuri cu priveliști și istorii sau povești rare.
Casa Sebastian este o bijuterie.
Și pps-ul tău, Teodora, este o bijuterie...
Și pentru asta meriți nu numai felicitări, meriți aplauze !! Aplauze !!!
Alfita
O poveste intr-o frumoasa poveste, asa mi s-a parut incantatoarea prezentare a acestui PPS.
Mai mult decat ca de obicei, impletirea imaginilor cu textele ce sunt o impletire a propriilor cuvinte cu cele ale autorului carti ,, La gurile Africi", Grigore Ilisei (asa cum singura o spuneti si o recunoasteti), ramai fascinat si incantat de ceeace vezi si citesti.
Multumesc mult pentru clipele petrecute! In plus multumesc pentru revederea unor imagini din Tunisia pe care am viziat-o cu multi ani in urma.
Felicitari si Multumiri!!!
Teodor Gorunescu
Iata o tema pe care am pus-o si eu pe tapet, dar mult mai dzvoltata si insotita si de o poezie dedicata. De care nu eram in stare, de ce sa nu recunoastem ? Iar ca sa nu fiu suspectat de omeneasca invidie, as merge pe versurile lui Alexandri '' E unul care canta mai dulce decat mine ? care nu mai necesta comentarii, caci se vede de la o posta si ceva...
Important este ca trebuie sa punem in valoare munca si daruirea compatriotilor nostri, oriunde s-au aflat ei, chiar daca repetam aceasta, aplicand principiul ca repetitia este mama ivataturii.
Putin m-a enervat nevasta, care dupa ce a vizionat diaporama a spus :
''Mai, tu ai fost acolo, dar n-ai fost in stare sa spui atatea''.
La care i-am replicat:: Bai, te pui cu doamna Teodora ?"
Cu multumiri pentru revederea unor locuri dragi,
T Gorunescu
Teodora Buiţă
Bună dimineața, Helmut!
Mă bucur că am reușit să-ți fac o surpriză plăcută, ție, care mereu vii cu pps-uri încântătoare, cu fotografii de calitate, cu imagini de vis, din locurile pe unde ai călătorit!
Despre figura de legendă a arhitectului român George Sebastian citisem pe mai multe site-uri române și străine, dar abia după ce am citit de curând cartea talentatului scriitor Grigore Ilisei, cucerită de harul său de povestitor, m-am hotărât să realizez această prezentare.
Se spune că rostul unei călătorii este să te întorci din ea mai bogat spiritualiceşte. Ei bine, eu așa m-am simțit doar citind cartea, fără a efectua călătoria în sine! Scăldată în baia de metafore, câmpuri poematice, vibraţie spirituală, lirism… scrierea d-lui Ilisei, într-o frază „înmiresmată” de graiul cel dulce „cu arome moldoveneşti”, m-a fermecat.
M-a fascinat nu doar povestea vieții misterioase a bogatului arhitect George Sebastian și modul cum a descris universul seducător al domeniului românului, transformat de statul tunisian în Centrul Cultural Internațional, ci toată cartea, o adevărată monografie a locurilor tunisiene, unde, așa cum spune Ioan Holban, în prefața cărții, „realul se confundă, adesea, cu fantasmaticele întruchipări ale deșertului, unde visul e liber și pelerinul se află sub pecetea vrajei.”
Îți mulțumesc, Helmut, că ți-ai făcut timp să-mi urmărești prezentarea, să o apreciezi și să-mi lași câteva cuvinte frumoase, în stilul tău amabil!
Cu stimă,
Teodora Buiță
Teodora Buiţă
Tu știi prea bine, Adrian, că noi, autorii de pps, muncim de dragul artei, din dorința de a împărtăși din frumosul nostru cu alții, sau mai bine-zis, din ceea ce considerăm noi a fi frumos, fiindcă nu întotdeauna gusturile coincid. Iar când reușești să realizezi ceva care place, atunci satisfacția și bucuria sunt depline și uiți de timpul ocupat cu documentarea, căutarea, inserarea textelor, fotografiilor și tot ce se cere la o prezentare!
Tocmai de aceea, cuvintele tale de apreciere, venind de la un autor cu multe pps-uri deosebite, bine documentate și frumos realizate, m-au bucurat și m-au emoționat nespus, dovedindu-mi că n-am muncit degeaba. Îți mulțumesc mult!
Și fiindcă și tu ești robit de patima cititului, îți recomand cu căldură să citești cartea domnului Grigore Ilisei, „La gurile Africii”, care e mai mult decât un jurnal de călătorie, din care m-am inspirat pentru realizarea acestui pps. Este o carte memorabilă, care s-a ivit în urma unei scurte experiențe în diplomație a d-lui Grigore Ilisei, ca atașat cultural la Ambasada României din Tunisia.
Așa cum o descrie și Ioan Holban, „cartea este o adevărată monografie a locurilor, unde incursiunile în istoria și mitologia fastuoaselor porți ale Orientului arab, proprii imaginarului unui călător cu harul povestirii și al construcției românești sunt dublate de radiografia societății, tipurilor de comportament, arhitecturii, vieții cotidiene a unor oameni care măsoară altfel timpul și lucrurile.”
Vei fi fermecat de stilul scrierii „cu un lirism al evocării de foarte bună calitate, cu știința folosirii metaforei și frazei arborescente, crescând din harul de povestitor și cu subtilitatea unor asociații insolite care fac surpriza textului.”
Cu stimă,
Teodora Buiță
Teodora Buiţă
Bună dimineața, dl. Teodor
Am citit comentariul dvs. cu multă uimire, fiindcă eu nu-mi aminteam deloc să fi văzut o prezentare realizată de dvs. despre Hammamet, mai ales că, de obicei, când îmi place ceva, transmit felicitări autorului! Știam că ați fost în Tunisia și că aveți un pps despre Tunis, pe care l-am admirat. Așa că, nedumerită, am căutat pe site, să mă lămuresc, și am găsit prezentarea dvs.!
Cu surprindere, am descoperit că v-am dat și like la prezentare! Întorcându-mă în timp, pe firul întâmplărilor, mi-am amintit de ce nu am lăsat un comentariu: în perioada când ați postat-o, tocmai am pierdut, într-un timp scurt, doi prieteni din grupul de acasă, cu care făceam ieșiri la iarbă verde, drumeții, petreceri... și eram foarte necăjită. Apoi au urmat și alții... A fost o perioadă foarte tristă... și aceasta explică totul!
Cât privește prezentarea dvs., am vizionat-o cu plăcere, și vă rog să-i transmiteți doamnei Olimpia să nu vă mai critice, fiindcă meritați toate felicitările, este foarte frumoasă, mai ales că dvs. ați folosit propriile fotografii, foarte reușite, clare, luminoase!
Cum eu nu am vizitat însoritele meleaguri tunisiene, a trebuit să apelez la internet pentru fotografii, fapt ce mi-a ocupat mult timp, nu prea găseam ce doream, plus că a trebuit să le mai și prelucrez, ca să nu apară anumite persoane, fiindcă nu aveam dreptul să le public chipul fără aprobarea lor!
Să știți că povestea vieții misterioase a arhitectului român George Sebastian și a vilei sale superbe din Hammamet o cunoșteam de mulți ani, ba chiar în mai multe variante. De exemplu, pe un site în limba engleză scria că Flora, soția sa, care era cu 20 de ani mai în vârstă decât el, nu a murit, ci cei doi au divorțat, ea căsătorindu-se cu un alt bărbat, tot mai tânăr decât ea!
Iar dacă nu citeam de curând cartea „La gurile Africii” a d-lui Grigore Ilisei, care mi-a plăcut mult, și nu dădeam de povestea așa de frumos scrisă, într-un stil romanțat, elegant, așa cum le-am scris și d-lor Adrian și Helmut, nici prin gând nu mi-ar fi trecut să realizez această prezentare! Eu tocmai mă gândeam să continui realizarea seriei mele de pps-uri „Călător prin Banatul Montan”! Ca să vedeți cât e de adevărat că nimic nu este în viață întâmplător!
Și uitați așa, acum au apărut două pps-uri pe site, diferite ca imagini, concepție, muzică, text, dar care au totuși ceva în comun: vorbesc despre minunățiile nemuritoare lăsate în dar Tunisiei de către bogatul și enigmaticul nostru român, George Sebastian, care „a presărat pentru eternitate pe pământurile cartaginezilor pulbere din duhul și simțirea obârșiilor românești.”
Mă bucur, dl. Teodor, că v-a plăcut prezentarea mea și că, amabil și cu un fin spirit de umor, pe lângă aprecieri, mi-ați adus și câteva zâmbete, pentru care vă mulțumesc!
Cu stimă,
Teodora Buiță
Adrian TOIA
Stau cam prost cu timpul disponibil, Teodora, proiectele culturale la care lucrez mă cam presează...
Totuși voi încerca să citesc și cartea d-lui Grigore Ilisei, un autor cunoscut, din care am citit două volume de călătorii, și pe care l-am auzit de multe ori în transmisiile sportive radio și TV
Cu atâtea recomandări din partea ta, și stimulat de pps-ul tău foarte reușit și apreciat, am comandat cartea.
Dacă va veni în timp util, voi găsi răgazul s-o citesc...
Teodora Buiţă
Ce surpriză plăcută mi-ați făcut! E prima oară când vă văd aici, draga mea doamnă! Și așa cum este frumos și politicos, vă spun bine ați venit!
Mă bucură prezența dvs., precum și faptul că v-a plăcut prezentarea mea, cu atât mai mult că dvs. ați și vizitat locurile pline de frumusețe, de taină și un farmec aparte ale Tunisiei. Mi-a luat ceva timp căutarea de fotografii și prelucrarea lor, dar am făcut-o cu mare drag, fiindcă m-a fascinat povestea plină de mister, atât de minunat scrisă de dl. Grigore Ilisei, despre bogatul nostru român, arhitectul George Sebastian, un bărbat cult, fin, stilat, fermecător, descris pe un site, unde i-am găsit și fotografia, ca având „ochii albaștri de cristal și păr strălucitor”, care îi cucerea pe invitații săi, mari personalități ale vremii, care îi călcau pragul vilei, vrăjiți nu doar de minunăția și lumina locului, de vila superbă, de o frumusețe princiară, ci și de amabila și distinsa lor gazdă.
Vă mulțumesc mult, doamna Geta, pentru vizionarea lucrării mele, aprecierea ei și cuvintele frumoase lăsate!
Cu drag,
Teodora