În lumea artei contemporane, abundă forme extrem de interesante și incredibil de diverse de expresie creativă. A fi un portretist de talie mondială, hiper-realist, merită să te simți încântat. Totuși, cu înțelepciune, Robin Eley și-a dat seama cum să adauge o dimensiune suplimentară de relevanță contemporană practicii sale - prin conceperea atentă, aproape metodică, a unei serii de portrete fotorealiste care explorează consecințele importante ale culturii digitale asupra vieților și psihicului nostru. Artificiul. Izolarea. Deconectarea. Printre diversele sale explorări picturale, Eley a înfățișat figuri care sunt fizic goale pentru lume și totuși învăluite într-o barieră sintetică de celofan, reprezentativă pentru indisponibilitatea lor emoțională. El a făcut un pas mai departe, pictând asemănări digitale prismatice ale subiecților săi, forțând privitorul să-și exercite materia cenușie umplând mental golurile portretelor. Lucrările sale cele mai recente trebuie văzute pentru a fi crezute – picturi cu capodopere, Mona Lisa, Fata cu cercel de perle, Noaptea înstelată, Lăptăresa sau Salvator Mundi, învelite în plastic. Iluzia continuă chiar și dincolo de suportul pânzei unde a extins părțile laterale neregulat pentru a spori aspectul plasticului care se întoarce în jurul marginilor lucrării.