REPUBLICA CIPRU a fost fondată în 1960 și, conform Constituției sale, era un stat bi-etnic. În 1960, CIPRU avea 573.566 de locuitori: 441.656 ciprioți greci (77%), 104.942 (18,3%) ciprioți turci și 26.968 (4,7%) alte etnii. În noiembrie 1963, MAKARIOS, pentru a atenua caracterul bi-etnic al Statului, și-a înaintat cele 13 puncte pentru modificarea Constituției. Acest lucru a dus la o criză politică, ciprioții turci trecând în enclave și la revoltele interetnice din 1963. La 4 martie 1964, ONU a decis să înființeze o Forță de menținere a păcii (UNFICYP) în CIPRU. În 1970 a avut loc o tentativă de asasinat (urmată de alta în 1973) împotriva lui MAKARIOS – președintele ales. 15 iulie 1974 – lovitura de stat din CIPRU, ordonată de Junta din Atena l-a răsturnat pe președintele ales, Arhiepiscopul MAKARIOS (scopul fiind unirea insulei cu GRECIA); noul Președinte instalat de puciștii, NIKOS SAMPSON, a proclamat Republica Elenă Cipru. 16 iulie 1974: MAKARIOS s-a refugiat din CIPRU, prin bazele militare engleze, trecând prin MALTA, a ajuns noaptea la LONDRA. 19 august – demonstrații masive anti-americane în CIPRU; ciprioții fiind furioși pe rolul anglo-americanilor și al NATO în crima împotriva CIPRULUI, lovitura de stat și invazia turcă. Manifestanții au strigat lozinci împotriva SUA, CIA, NATO și secretarului de stat american HENRY KISSINGER. 20 iulie-august 1974, invazie militară turcă: au ocupat 37% din teritoriul insulei și au înființat de facto Republicii Turcă a Ciprului de Nord (RTCN) recunoscută doar de TURCIA. Aproximativ 150.000 de persoane (peste un sfert din populația totală și o treime din ciprioții vorbitori de greacă) au devenit peste noapte, până azi, refugiați – FAMGUSTA fiind și azi un oraș fantomă. Un an mai târziu, aproximativ 60.000 de ciprioți turci s-au mutat din zonele sudice libere, în zonele nordice controlate de forțele turce. În urma acestor evenimente, TURCIA a fost găsită vinovată de Comisia Europeană a Drepturilor Omului pentru strămutarea forțată a populației, privarea de dreptul la libertate, rele tratamente, privarea de dreptul la viață și privarea de dreptul la proprietate, aspecte care constituie epurare etnică. Ocupația este în continuare considerată ilegală, în timp ce discuțiile internaționale privind o soluție la problema CIPRULUI continuă. (NOTA. Dacă ați „scăpat” ceva care ar fi putut satisface curiozitatea Dvs, sau nu ati auzit fondul sonor la vizualizare, atunci puteți descărca de aici: https://www.nicepps.ro/utilizator-is-8780.html).