Republica Helena - Insula Kreta - Canyonul Samaria
Cand vorbim despre Grecia (Republica Helena ) trebue neaparat sa pomenim si de insula Kreta (Creta) cea mai mare insula a republicii si a cincia ca marime in Europa dupa Sardinia,Sizilia,Cipru si Korsika. Cand vorbim despre insula Kreta, avem in fata ochilor marea de un albastru turkis deosebit, strandurile nisipoase intinse, aerul deosebit ce miroase a ziprese si pini , cerul pictat de norisori de un alb imaculat si o usoara briza ce te indeamna sa stai linistiti, sa te odihnesti.Cine se mai gandeste acum la munte ??? si totusi . Cati dintre noi stim ca una dintre cele mai interesante activitati sportive ale insulei este parcurgerea canyonului Samaria George ? unul, si cel mai lung canyon (din cateva alte zeci de canyoane) ale insulei. Canyonul Samaria se afla in Westul insulei in muntii Lewka Ori in Parcul National Samaria, Are o lungime de cca. 17 km. si dupa Canyonul Tara din Montenegro (78 km.) si Verdon din Franta cu 20 km lungime este al treilea din Europa. Canyonul se poate strabate in urcus sau coboras. De obicei el se coboara. Intrare in canyon se face din platoul Omalos la cca. 1200 m.altitudie. Se coboara pana la canyonul propiuzis, la cca 70 m. (4 km. in cca 2 ore dif.de nivel cca.1100 m.). de aici se strabate pe o lungime de cca. 13 km. pana la marea Libyei in mica asezare Aghia Roumeli. Durata, in functie de conditia fizica, este de 6-7 ore. Cine n-a avut destul se poate intoarce pe acelas drum, daca nu, luam ferriboatul pana la Chora Sfakion de unde autocarul de duce din nou de unde am plecat.Majoritatea vizitatorilor vin insa pe calea apei pana la Aghia Roumeli si de aici intra in canyon doar pe o lungime de 2-3 km.Statistica spune ca anul trecut au vizitat canyonul peste 1000 (una mie) turisti.!!!!!. Cand vet fi si dumneavoastra unul dintre ei ? Vizionalizare placuta.
Comentarii (2)
Teodora Buiţă
Fotografiile sunt vii mărturii ale unor momente minunate pe care le-am trăit cândva, în trecut, trezindu-ne amintiri prețioase, iar uneori, dorința de a le împărtăși cu alții, așa cum ai făcut și tu acum, Helmut, creând această frumoasă prezentare, cu fotografii excelente, pentru care îți mulțumesc și te felicit!
Așa cum ți-am mărturisit în răspunsul la comentariul ce mi l-ai lăsat la pps-ul meu „Călător prin Grecia”, eu în Creta nu am fost, de aceea am aștepat curioasă să văd pps-ul cu fotografiile tale de acolo, care, sincer, m-a făcut să zâmbesc!
Cunoscând istoricul insulei, care se bucură de munți maiestuoși, m-am gândit că este imposibil să nu te atragă la o drumeție măcar, împreună cu doamna Edda!
Altul în locul tău ar fi prezentat imagini pe unde s-a plimbat cu soția, cu plaje exotice, văi frumoase, flori superbe, ape cristaline și multe alte comori deosebite, despre care știam că se găsesc din abundență pe „insula zeilor”, cum mai este denumită Creta (conform legendei, este considerată a fi locul de naștere al lui Zeus) pe când tu, veșnicul pasionat al muntelui, ai lăsat marea deoparte și tot spre munte te-a atras inima!
De fapt, chiar mi-a plăcut subiectul ales, venind cu informații și fotografii inedite, emoționante, despre Canionul Samaria, alcătuit din adevărate ziduri înalte de piatră ce închid între ele un hău, în care, se spune că, altădată se ascundeau răufăcătorii. Sunt impresionante aceste chei, săpate în timp de râul Tarraíos, care șerpuiesc, când mai înguste, când mai late, urmând un traseu cu serpentine și meandre prin Levká Ori, adică Munții Albi, ai căror versanți sclipesc alb în soarele verii, îmbrăcați pe alocuri în verdele unor chiparoși, smochini și leandri superbi, care cresc în crevasele din pereții cheilor.
Sper ca în viitor, când mai merg în Grecia, să ajung și pe această insulă deosebită, dar traseul prezentat de tine, sigur nu îl voi face, deși, din cele aflate, am înțeles că este foarte bine întreținut, are pe tot parcursul lui foarte mulți copaci, care te feresc de soarele dogoritor, multe locuri de popas, coșuri de gunoi, toalete amenajate, puncte de stingere a incendiului și cel puțin 8 izvoare amenajate cu apă potabilă, motiv pentru care turiștii nu trebuie să se încarce cu multă apă, având posibilitatea de a realimenta pe traseu! Condiție fizică am pentru drumeție, deci nu faptul că terenul este destul de accidentat mă sperie, ci căderile de pietre care se produc uneori, provocate de capre sălbăticite sau de vânt.
Am citit că din cauza acestora au avut loc mai multe accidente mortale, ultimul fiind chiar în luna septembrie a acestui an, când o turistă în vârstă de 35 de ani şi-a pierdut viaţa, după ce a fost surprinsă de o cădere de pietre în Canionul Samaria.
Helmut, am văzut că în final ai inserat totuși și fotografii superbe cu marea mea iubire, marea, unde apare și d-na Edda printre valuri, așa că am fost încântată pe deplin, urmărindu-ți minunatul tău pps!
Încă o dată, calde felicitări și mii de mulțumiri pentru frumosul transmis!
Cu prețuire,
Teodora Buiță
Helmut Guertler
O complectare deosebita si bine venita pentru viitori vizitatori ai insulei Creta,dar mai ales al canyonul Samaria . Nu stiu (n-am stiut, si n-am aflat, ca raul ce srabate canyonul se numeste Tarraios) dece Kretanii numesc canyonul Samaria, Samaria Gorge.
Kretanii tin foarte mult la curatenia si intretinerea naturii, nu vezi o hartie aruncata, nu vezi un gunoi, o tigara, iar Wc-uri sunt mai multe amenajate.
Ceva deosebit, poate incredibil : La Taverna din mijlocul canyonului mi-a atras atentia ziarul german " "Bild"- Zeitung. Nu era actual dar era acolo.
Un sfat Teodora : daca ai de gand sa strabati canyonul renunta la infernala coborare (cca 1100 m diferenta de nivel ) del la platoul Omalos. Aceast coborare pana la inceputul canyonului propiuzis te oboseste groaznic. Este mai usor si simplu sa intri in el de la Agia Roumeli, de la varsarea raului in mare, or cum frumusetea deosebita a canyonului este pe ultimii cca. 6 km. Pana la Agia Roumeli se poate ajunce cu ferryboatul din Chania sau alt port.
Teodora ati doresc din tot sufletul sa ramai sanatoasa ca poti vizita insul Kreta si daca n-ai sa ajungi in acest canyon minunat. Sunt si altele: peste 26 (mai impor-tante).
Multumesc pentru frumoasele randuri.
Ramai sanatoasa,
Servus Edda si Helmut