Draga Doru , foarte frumos pps, dar la autorul poeziei ai incurcat borcanele.Versurile apartiv lui Ion Pribeagu din volumul Poezii sugubete. Realizarea mi-a placut Da-i 'nainte!
Si tie sanatate maxima Acceleratule!Am asteptat o data un ,,Rapid" patru ore de am facut turturi, asa ca parca ti-as spune ,,Rapiduletule!" E bine sa stai intotdeauna cu spatele la apus si atunci vei vedea numai rasaritul. Oricum apusul ne urmareste la fiecare pas, si e inevitabil pentru toti. Rasplata pentru toate...poate in ceruri! BĂTRÎNUL ŞI MOŞTENITORII
Un moş de 80 de ani, Stă pe patul, cel de moarte Sot şi tată şi bunic, Cu familia deoparte.
I se apropie sfîrsitul Şi imprejurul patului Omul vrea, ca tot venitul Să-l împartă, a lor lui.
Soţie , copii, nepoţi La patul lui adunaţi Şi vreo cîţiva strănepoţi Dau din coate agitaţii.
Şi în liniştea din casă Bătrînul cu detaşare: -Adunaţi-vă la masă Să vă spun, un secret mare:
Pînă acum vreo cîţivai ani Dragii mei, aveam de toate Prieteni mulţi, maşini şi bani Şi femei, pe săturate.
Într-o zi, un vechi amic M-a convins, ca să mă-nsor Că altfel, nu strîng nimic Şi sărac,va fi să mor!
Eu sigur, l-am ascultat Şi de-atunci numai în bine Viaţa mea s-a şi schimbat Precum vede, orişicine.
Mi-am luat, vara o căruţă O văcuţă şi un cal Blide, linguri, o cănuţă Fiind om strîns şi radical.
O nevastă pe măsură Cea mai mîndră ,între fete S-aibă, cine-mi da la gură Cînd nu pot şi mi-o fi sete!.
Care, mi-a turnat copiii Voi la rîndul vost’ nepoţi Pînă la urmă ,cine-o ştii Apă, o să-mi dea din toţi?.
Şi cum timpul, nu ne iartă Parcă, toate au trecut Maşina-i rugină toată Bani în bancă, nu mai sunt.
Doar un Mercedes parcat Ca să mergeţi voi la şcoală Şi trei case, au scăpat Să nu fiu, cu mîna goală.
Banii, care au fost la bancă Pe toţi, vi i-am împărţit Tot avutul s-a dus, parcă N-a plouat, doar a trăsnit!.
Zilele mele frumoase Mi s-au dus, toate, ca gîndul Femei svelte, drăgăstoase Parcă-s una cu pămîntul.
Dragii mei !,ce staţi aproape Şi priviţi, cum merg spre moarte Cu cănile, ochi de ape Ştiţi ce e mai rău, din toate?
-Ce e, dragul nostru, tată? (Îl mîngîie, un fiu pe plete) Nici acum, nici altădată Nu ştiu cum, dar nu mi-e sete!
Felicitari!, desi e numai noiembrie pps tau ma face sa visez la sarbatorile de iarna.Foate frumos realizat!. Mă învăţa buna, poezii Eram flăcău aşa, de-o şchioapă În seri de iarnă argintii Când veneam plin de promoroacă.
Din câte lucruri mi-a spus buna Eu chiar nici unul n-am uitat Stau în genunchi şi-i sărut mâna Ea îmi răspunde cu-n oftat.
Mi-e dor de pâinea coaptă-n vatră De buna mea cu mâini muncite Mi-e dor de strachina curata Plină cu murături acrite
Mi-e dor să fiu copil din nou Să simt mirosul de sarmale Să fur de sub găini un ou Şi-apoi smântâna de prin oale
Mă doare această întrebare Şi nici nu pot s-o pun subtil M-am săturat să fiu om mare Bunico, vreau să fiu copil.
Comentariu la Mos Craciun, data: 03.11.2010, 07:08
Greta, nu te desminti. Esti minunata si faci lucruri minunate!
Comentariu la DATORIA MAMEI, data: 17.08.2010, 12:23
Vladimire, iti lifseste flerul. Fata iti spune ,,adio! din teama... ,din teama ca se indragosteste....de cine ...cum n-ai inteles? Indrasneste! asa a spus si Isus Hristos, iubirea nu poate fi ceva rau .
Draga Greta, Iti multumessc pentru pps ,,Adio, fata draga!", ma emotionat pana la lacrimi, iar, Doi ochi albastrii" cu pisicuta care seamana identic cu a mea si clipeste atat de fermecator, m-a dus in visare. Continua, fa-ne fericiti si mai sensibili! Multa inspiratie in continuare. OCHII TĂI
Frumoasa mea cu ochii trişti, Cobor în ei ca-n scăldătoare; Limpezi şi mari ca o visare Frumoasa mea cu ochii trişti.
Frumoasa mea cu ochi albaştrii Cuprinzi pămîntul cu privirea. Se joacă în iris nemurirea, Frumoasa mea cu ochi albaştrii.
Frumoasa mea cu ochi de vis, Ucide mă încet şi dulce, Doar din pupila ţi nu mă smulge, Frumoasa mea cu ochi de vis.
Frumoasa mea cu ochii plînşi… Te-am pus icoană să mă-nchin – Privindu-te mereu suspin, Frumoasa mea cu ochii plînşi.
Frumoasa mea cu ochi de foc, Stăpînă fi pe-al meu noroc! Nu mă lasa, între sihaştrii, Frumoasa mea, cu ochi albaştrii…
Frumoasa realizare!Felicitari!.Doar ca pentru mine imaginea sotiei ar arata asa: SOŢIEI MELE
De-aş putea să dau durerea, pentr'un strop de fericire, Şi să schimb întrega ură, pe-o secundă de iubire, Iar din lacrimile toate, de-aş putea torent să fac, Să dispară în oceane, cu tot răul fără leac, De-aş putea ca mărăcinii, prăfuiţi de lîngă drum, Să ne'mbete ca şi crinii, noaptea, cu a lor parfum, De-aş putea să ard tristeţea şi din flăcări, bucurie, Urletele disperării, să le fac o melodie, Norii negrii, de-aş putea, i-aş ascunde după munţi, Şi pe soare l-aş ruga, să ne descreţească frunţi, Stelele, le-aş lua pe toate, le-aş culege de pe cer, Să le dau soţiei mele , mulţumindu-i într-un fel Timpul, cu aripa lui, l-aş opri dac-aş putea, Toate i le-aş pune în palmă, toate....numai pentru ea!.